Question

copunere ramas bun clasa 6 dar repede va rog

Answer 1

Când am pășit pentru prima dată în clasa a VI-a am simțit un fior de bucurie pentru că îmi revăzusem colegii și prietenii, dar eram copleșită și de o neliniște care se cuibărise în sufletul meu căci nu știam ce-mi va rezerva viitorul și incert mi se părea și drumul pe care călcam.
Începutul a fost promițător. Grație calităților mele, voinței- ghidul rațiunii, și nu în ultimul rând bagajului de cunoștințe pe care îl dețineam, m-am afirmat în rândul colegilor cu nume rezonante , am opținut note mari și am vrut să particip și la alte concursuri extracuriculare.
Totuși o mare bucurie a venit din partea domnilor profesori, care mi-au acordat încredere și mult sprijin pentru a putea pătrunde cu mintea străfunurile noilor informații.
Lucrurile nu au fost mereu liniștite și din când în când aveam mici dispute cu prietena mea sau colegul de bancă care mă afectau, dar mă consola gândul că deseori acele certuri scoteau la lumină părerea lor despre mine sau în mod neașteptat îmi întărea relația- fiindcă și supărate una pe cealaltă, nu dezvăluiam secretele.
Îmi este dificil să pun capăt  azi tuturor amintirilor plăcute, însă îmi sterg lacrima de pe obraz și sper că ceea ce mi-a adus fericire nu se va pierde odata închise în cripta amintirii.