Imi puteti povestii detaliat ce se intampla in cartea Poveste Fara Sfarsit? Cu tot cu personaje si ce rol au ele. DAU COROANA!!!
Răspunsuri la întrebare
Explicație:
Dupa ce Bastian, un copil a carui mama e moarta si care are o viata destul de monotona, neavand prietenii, fura o carte dintr-un anricariat, merge si o citeste in podul scolii.
Povestea se desfasoara intr-o lume fantastica unde neantul distruge incet-incet toata frumusetea taramului. Atreyu este un baiat din tribul Pieilor Verzi care impreuna cu un dragon este ales de Craiasa Copila, conducatoarea lor, sa salveze tinutul. Dupa multe aventuri Atreyu este aproape invins de neant si cand totul pare sa se termine Craiasa Copila creeaza o legatura cu Bastian si acesta intra in poveste ca salvatorul lumii fantastice unde tot ceea ce le povesteste oamenilor se transforma imediat in realitate cu vechime de mii de ani.
Absorbit de putere si faima Bastian isi indeparteaza vechiu prieten,pe Atreyu, devenind din ce in ce mai rau. La un momendat isi revine ca prin magie si umbla sa afle cum sa ajunga din nou in lumea lui. Ajungand la Apele vietii Atreyu si dragonul lui il ajuta sa isi convoace tatal impreuna cu care sa intoarce acasa. Dupa aceasta aventura Bastian primeste mai multa atentie de la tatal sau si afla ca domnul de la anticariat fusese si el in Fantasia.
Atreiu este uriașul Atreu din mitologia greacă, mâncatorul de stânci Scrasnicront e trolul Eddei nordice, Fuhur, balaurul–noroc, a fost construit după imaginea lui Fohl, dragonul porte-bonheur din mitologia chineză.
Șarpele Ouroboros, cel care își mușcă coada, are o valență mitologică specială: el împiedică creația să se dezintegreze, înconjurând-o cu un cerc continuu; el este simbolul manifestării și al resorbției ciclice, veșnica prefacere a morții în viață, căci își înfige colții cu venin în propriul trup.
Atreiu, desigur, își are originea în uriașul Atreu care iși lua puterea din pământ: cât timp atingea pământul nu putea fi învins. în același timp, ca orice făptură a Fantaziei, el își datorează existența lui Bastian și implicit lumii oamenilor. În momentul în care se pierde contactul dintre cele două lumi, dintre cele două categorii de făpturi, imaginare și reale, se produce dezechilibrul. Uyulala, glasul tăcerii infinite, se autocaracterizează în felul următor: ”Eu în lumină nu apar/așa cum te zăresc pe tine/Privirea nu are habar/Eu doar un sunet sunt în ceas/Acesta-i trupul meu: un glas“
Modelul originar al acestui personaj pare să fie nimfa Echo, care sub impulsul dragostei pentru Narcis a devenit ecou; Uyulala, ca de altfel și Echo, este o ființă alcătuită numai din glas. Făptura ei nu poate fi decât auzită, pentru că e acolo unde răsună. Dar în plus Uyulala întruchipează și poezia, forța care este capabilă să deceleze misterele creației, ”lava imaginației a cărei erupție impiedică un cutremur“. Poezia pare a fi pentru lumea oamenilor ceea ce e Crăiasa Copilă pentru Fantazia. Ea este reprezentanta sufletului, a lumii interioare în totalitatea ei. Conform lui Novalis ea este cea care întrerupe existența străină de propria-i existență, conferindu-i un sens, întrerupe starea obișnuită, viața obișnuită, pentru a ne înnoi și a păstra mereu viu modul în care percepem viața”.
La rândul său, și motivul mitologic al Sfinxului este amplificat. În cartea lui Ende sfinxul nu este doar cel ce pune întrebări, cum se petrece în mitul oedipian, ci cei ( căci sunt doi sfincși) ce îl supun pe Atreiu unui adevărat ritual inițiatic, testându-i curajul. Înaninte de a ajunge în dreptul sfincșilor Atreiu trăiește teama și la nivel organic, o teamă care îi îngreunează pașii, care aproape că îl doboară la pămant. Dar după ce trece de ei își dă seama că de aici înainte nu avea să-i mai fie frică niciodată.