Povestiti o intamplare de la scoala in care să prezentați momentele subiectului
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Ploaia de afara este cu siguranta un factor care ma determina sa nu ma prezint la scoala in aceasta dimineata de marti. Totusi, imi fac loc prin ploaie cu o umbrela mare si galbenă, care reprezinta cel mai bun prieten in asemenea timpuri.
Ajuns la scoala, sunt gata sa pășesc încrezător pe hol, unde norii întunecati nu au îndrăznit sa acopere tavanul, dar o doamna care ștergea pe jos imi spune:
- Nu poti intra asa!
Privirea ei este fixata pe bocancii mei noroiosi. Astfel, ma conduce in sala de sport, unde imi las pantofii intr-o punga si iau o pereche de adidași din echipamentul de acolo, dar, in momentul in care vreau sa-i spun doamnei ca ma strang putin pantofii, raman socat: am ramas singur in sala, doamna vorbind afara cu directorul.
Incerc sa deschid usa, dar, deodată, echipa de baschet iese din vestiare, gata pentru joc, iar antrenorul nou vine pe usa, dandu-ma la o parte din instict.
- Buna ziua, zice acesta, pasind inainte, astazi Andrei Cozonac nu poate juca si lipseste un jucat..Ah! se impiedica antrenorul de bocancii mei din punga. Cine a pus astia aici?!
- Eu, ridic usor mana, cu vocea tremuranda.
- Aaa, se insenineaza, Ionescu, ai grija. Mi-a spus Andrei ca poate un coleg din echipa de juniori sa-i ia locul. Vad ca te-ai echipat!
- Nu sunt Iones..
-Hai pe teren!
Incerc sa-i explic, dar sunt tras in joc. Momentul in care fluierul suna ajung la o concluzie: trebuie sa joc. Văzând cat de bine joaca ceilalti raman socat, mai ales ca nu am atins mingea inca. Ma aflu langa cos, iar, cand un jucător imi pasează, nu sunt atent, iar mingea, care parea mai mult o bila de foc, se intreapta spre capul meu. Aflat la pamant, ultima imagine pe care o vad este domnul antrenor alergand la mine, jucatorul scuzandu-se, si pe Ionescu, care intra grabit pe usa...
In final, mi-am revenit, explicand ce s-a intamplat. Poate m-am ales cu un cucui, dar am invatat o lectie importanta: ia-ti pantofi de schimb