Question

redacteaza o compunere de 150-300 de cuvinte in care sa prezinți o întâmplare, reală sau imaginară petrecută în timpul unei călători cu trenul !!!
URGENT!!!!

Answer 1

Era sambata dimineata , iar eu si bunicii mei ne pregateam de un drum lung cu trenul pana la Bucuresti . Eram foarte incantata de aceasta zi care urma sa fie una minunata , simteam asta . Bunicii imi promisesera o zi in unul dintre cele mai distractive parcuri din Bucuresti unde urma sa mi fac prieteni noi , sa cunosc locuri noi si sa profit de momentele cu unii din cei mai dragi membrii ai familiei mele. 
Desi trenul trebuia sa ajunga la 8:25 aceasta a ajuns la 8:40 , ceea ce m-a cam intristat pentru ca eram nerabdatoare sa ajung la Bucuresti. Urc cu sfiala pe scaunul meu si stau cuminte acolo pana porneste . Era atat de plictisitor drumul incat numaram secundele pana la destinatie . Intr un moment de neatentie al bunicilor mei am fugit si m am dus sa caut ceva interesant de facut . Ca sa spun drept , nu era multa lume in tren , insa mi a atras atentia un domn care avea un catel in brate : latra , se zvarcolea , sarea , era tare nelinistit . M a intrebat daca vreau sa ma joc cu el , dar sa fiu foarte atenta . Cand l am luat in brate era atat de speriat incat a fugi , nu l am putut tine in mana destul de bine incat sa evit asta . A fugit asa de repede incat i am pierdut urma imediat , m am speriat atat de tare pentru ca nu l gaseam incat am inceput sa plang si sa ma invinovatesc pentru asta si pentru faptul ca omul respectiv isi pierduse catelul . Am anuntat multa lume sa l caute , dar era de negasit . M am astezat pe scaunul de langa bunicii mei plangand in continuare . Ziua era stricata , nu puteam schimba ceea ce facusem si imi parea rau ca nu ma voi putea distra la Bucuresti din cauza sentimentului de vinovatie . La un moment dat simt ceva la piciorul meu , ma uit  , sub scaun era catelul ghemuit . Nu pot explica bucuria revederii lui . Imediat am anuntat pe toata lumea si catelul s a intors la stapanul sau . 
   Ma bucur ca ziua a avut un final fericit si ca pot sa ma bucur in continuarea de ziua de distractii , cu promisiunea ca nu voi mai pleca niciodata de langa bunici fara sa i anunt.