Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu.
Răspunsuri la întrebare
Un eseu în care prezentăm particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu, spre exemplu romanul Ion ar putea avea această structură:
A. Introducere
Apariția scriitorului Liviu Rebreanu în literatură îl situează între tradiție și inovație. Rebreanu încheie epoca literaturii sămănătoriste și poporaniste dominată de idilism și compasiune, și deschide un drum nou, în care scriitorul a asimilat și s-a integrat viziunii europene dominante a timpului. Publicat în anul 1920, romanul Ion fundamentează formula romanului social, modern, obiectiv și realist, fiind prima construcție epică de mare amploare, cu acțiune complexă, desfășurată pe mai multe planuri, din literatura română.
B. Cuprins
1) încadrarea romanului studiat într-o perioadă, curent literar, orientare tematică etc.
Cu o structură bine echilibrată, în două părți, intitulate sugestiv Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul surprinde viața satului transilvănean de la începutul secolului XX, înainte de război.
2) evidențierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, curent literar etc.
Conturat obiectiv și realist, într-o manieră modernă, romanul surprinde o imagine veridică a satului transilvănean. Acțiunea, plasată într-un sat din zona Năsăudului, este inspirată din realitățile vieții și experiența scriitorului și prezintă destinul unor personaje care aparțin unor categorii sociale diferite.
Apreciat constant drept o mare construcție epică, Ion este și romanul unui destin individual. În centrul acțiunii stă figura lui Ion, monumental și simbolic prin tragismul său, un personaj tipic realist, care ilustrează tipologia țăranului din romanele lui E. Zola, dar și a ariviștilor din romanele lui Sthendal.
3) tema romanului
Cele două teme centrale ale romanului, care devin repere simbolice între care evoluează personajul principal Ion, sunt anticipate de titlurile celor două părți: Glasul pământului și Glasul iubirii. Având o tematică complexă, romanul include și teme secundare precum: destinul, familia, aspecte ale asupririi naționaliste simțite mai ales de intelectualii satului, în raport cu autoritățile de stat.
4) secvențe relevante pentru tema romanului
Scriitorul își urmărește personajul în două ipostaze care îl definesc substanțial: frământat de dorința de a avea pământ, cât mai mult, și după ce capătă pământul mult râvnit. Personajul este surprins în situații care îi pun în lumină trăsăturile. Isteț și viclean, își alcătuiește cu grijă planul dobândirii pământului, încă de la secvența narativă în care este prezentată hora duminicală din curtea văduvei lui Maxim Oprea. Scena, reprezentativă pentru tematica romanului, întrucât prefigurează conflictele și personajele, prezintă comportamentul bine calculat a lui Ion față de Ana și Vasile Baciu în urmărirea scopului său.
Deși conflictele sunt predominant exterioare, element caracteristic romanelor realist-obiective, destinul fiecărui personaj devine și o problemă de psihologie umană, determinată nu numai de elementul social, ci și de impulsurile interioare, mai adânci ale ființei, care răbufnesc în situații-limită. Scena înfruntării dintre Ion și Vasile Baciu la hora duminicală, dezvăluie starea lui Ion notată cu minuțiozitate. Astfel se conturează principalul conflict al romanului, lupta pentru pământ.
Dar personajul nu are are liniște și fericire nici după dobândirea averii mult râvnite, pentru că revine glasul iubirii. Secvența nunții lui Ion cu Ana este reprezentativă pentru atitudinea protagonistului devorat de glasul pământului și glasul iubirii, pasiunea pentru Florica.
5) elemente de structură, compoziție, limbaj semnificative:
- simetria incipit- final
În ceea ce privește compoziția romanului, aceasta este clasică, echilibrată și respectă principiul simetriei incipitului cu finalul. Romanul începe cu un incipit clasic, descriptiv, în care este prezentat cinematografic drumul care duce spre satul Pripas și se încheie rotund cu imaginea satului rămas în urmă, sugerându-se astfel curgerea impasibilă a vieții.
- acțiunea, planurile epice
Destinul lui Ion este strâns legat de viața satului din primele decenii ale secolului al XX-lea, a cărui existență este surprinsă realist, structurat și diferențiat social, în condiții specifice pentru românii din Transilvania.
Sunt prezente aspecte ale asupririi naționale, simțite mai ales de intelectualii satului, dar și elemente ale vieții cotidiene, în amănunțime, cum este scena trezirii Glanetașilor sau odihna în pridvor, seara, a familiei învățătorului Herdelea.
C. Concluzie
În concluzie, prin romanul Ion, Liviu Rebreanu a dat literaturii române întâia creație epică de mari dimensiuni realist-obiectivă, în care se simte pulsația vieții. Destinul tragic al unui personaj memorabil este prezentat alături de viziunea monografică asupra satului ardelenesc de la începutul secolului XX.
Mai multe informații despre particularitățile unui text narativ aici: https://brainly.ro/tema/782798
#BAC2022
#SPJ4