Scrieti rezumatul la Calin(file din poveste) Cap 3!!!!!! Sa fie putin mai lung!
U.R.G.E.N.T V.A R.O.G Mai precis la asta:Fie-cine cum i-e vrerea, despre fete samã deie-şi --
Dar ea seamãnã celora îndrãgiţi de singuri ei-şi,
Si Narcis vãzându-şi faţa în oglinda sa, isvorul,
Singur fuse îndrãgitul, singur el îndrãgitorul.
Si de s-ar putea pe dânsa cineva ca sã o prindã,
Când cu ochii mari, sãlbateci, se priveşte în oglindã,
Subţiindu-şi gura micã şi chemându-se pe nume
Si fiindu-şi şie dragã, cum nu-i este nime-n lume:
Atunci el cu o privire nãlucirea i-ar discoasã
Cum cã ea -- frumoasa fată -- a ghicit cã e frumoasã.
Idol tu ! rãpire minţii ! cu ochi mari şi pãrul des,
Pentr-o inimã fecioarã mândru idol ti-ai ales !
Ce şoprşte ea în tainã, când priveste cu mirare
Al ei chip gingaş şi tânãr, de la cap pân' la picioare?
"Vis frumos avut-am noaptea. A venit un zburãtor,
Si strângându-l tare-n braţe, era mai ca sã-l omor.
Si deaceea ,când mã caut în pãretele de-oglinzi
Singuricã-n cãmãruţã braţe albe eu întinz
Si mã-mbrac în pãrul galben, ca în strai uşor ţesut,
Si zãrind rotundu-mi umãr mai cã-mi vine sã-l sãrut.
Si atunci de sfiiciune mi-ese sângele-n obraz --
Cum nu viine zburãtorul, ca la pieptul lui sã caz?
Dacã boiul mi-l înmlãdiiu, dacã ochii mei îmi plac,
E temeiul cã acestea fericit pe el îl fac.
Si mi-s dragã mie însãmi, pentru cã-i sunt dragã lui --
Gurã tu ! învatã minte, nu mã spune nimãnui,
Nici chiar lui, când vine noaptea lângã patul meu tiptil,
Doritor ca o femeie, şi viclean ca un copil
Răspunsuri la întrebare
La baza acestei poezii sta un vechi mit si anume al Zburatorului prin care acesta este descris ca o fiinta misterioasa care intra pe geam in camera tinerelor fete si le face sa simta primii fiori ai dragostei. Ion Heliade Radulescu descrie acest mit al Zburatorului in poezia intitulata "Zburatorul" dar tema o intalnim la aproape toti scriitorii pasoptisti (1968). La baza acestei poezii sta basmul "Calin Nebunul" si cuprinde opt parti (fragmente) iar partea din manual este cea de-a opta (ultima).
Fragmentul cuprinde trei parti:
1. In prima parte este realizat un pastel de o frumusete nemaiintalnita in literatura romana care cuprinde:
-imagini vizuale:"iarba pare adormita", "codrii de arama", "padure de argint",
"flori albastre";
-imagini olfactive si cromatice:"paduri de argint", "vazduhul tamaiet", "flori albastre", "bulgari fluizi", "flori de miere pline", "fluturi albastri".
In realizarea acestui pastel inedit Eminescu foloseste numeroase figuri de stil:
-epitete:"codri de arama", "paduri de argint";
-personificari:"pietre licurind", "flori metalic", "talasanul pravalatic";
-comparatii:"fata rosie ca marul", "bazait ca de albine".
2. A doua parte a poeziei cuprinde nunta imparateasca, desfasurarea ei, obiceiurile si descrierea codrului in care are loc.
Cu toate ca este o nunta imparateasca recunoastem in ea prezentarea traditiilor unei nunti taranesti.
Nunta imparateasca se desfasoara langa un lac, langa codru. Lacul este unul dintre tipicele creatii eminesciene asa cum este si codrul. Participarea invitatilor la aceasta nunta aminteste de atmosfera basmului din care s-a inspirat si anume "Calin Nebunul". Participantii la nunta sunt "imparati si imparatese", "feti frumosi cu par de aur", "sagalnicul pepelea" iar socrul mare, craiul reprezinta peronajul caruia i se da importanta, fiind inconjurat "de pagi".
In centrul atentiei sunt mireasa care este prezentata printr-o paleta de epitete, sugeranu-i cele mai alese calitati: gingasia,...2004 - 4132+ Vezi răspunsul întreg
Am eu scris de la ore, dictate de profesoara, o profesoara super desteapta
Răspunde Raportează Evalueazăîn 30 Octombrie 2009 | vilmaristul a răspuns:Daca le ai citit pe toate, poti fi cel mai bun site pentru comentariu!
Răspunde Raportează Evalueazăîn 29 Octombrie 2009 | mihaela_9665 a răspuns:Gerda a fost obligată din nou să se odihnească, când, din direcţie opusă, un corb venea ţopăind prin zăpada albă. Se uita lung la Gerda şi dădea din cap, apoi spuse:
Vezi daca aceasta este buna.
"Crow, Crow, Bună Zi! Bună Zi!"
Nu putea vorbi mai bine, dar îi era milă de mica fetiţă, şi a întrebat-o unde se ducea singurică. Cuvântul singur Gerda îl înţelegea foarte bine, şi simţi căt de mult exprima, aşa că-i spuse Corbului întreaga poveste, si-l întrebă dacă-l văzuse pe Kay.
Corbul făcu o plecăciune gravă, şi zise: "Ar putea fi!; Ar putea fi!"
"Crezi că-i chiar aşa?" plânse micuţa, şi aproape că strivi de tot corbul atât de tare-l îmbrăţişă.
"Uşor, Uşor" spuse corbul. "Eu cred că ştiu, ar putea fi chiar micul Kay, dar te-a uitat pentru prinţesă."
"Trăieşte cu o prinţesă ?" întrebă Gerda.
"Da! Ascultă," spuse corbul,"Da-i dificil ca mine să vorbească limba ta. Dacă ştii corbeşte ti-aş povesti mai bine.""Nu, n-am învăţat-o" spuse Gerda; "Dar bunica mea ştie! Şi poate şă vorbească chiar peăsăreasca! Dacă învăţam şi eu…"
"Nu conteşte!", zise Corbul; "O să-ţi spun cum oi pute’, oricum rău vorovesc." Şi spuse tot ce ştia.
În regatul unde acum noi trăieşte o Prinţesă, extraordinar de deşteaptă, pentru a citit ziarele din toată lumea, peână când a uitat de ele , într-atâta de deşteaptă este. În ultima vreme, se spune, şedea pe tron, ceea ce nu-i deloc amuzant la urma urmei, când a început să murmure un căntecel vechi, care suna cam aşa: "De ce nu, m’aş mărita ?"
‘Dar cântecul ăsta e plin de înţeles.’ spuse ea, şi aşa s-a hotărât să se mărite, dar ar fi vrut să aibă un soţ care şă stie să răspundă când ea îi vorbeşte, nu unul care că care să pară o mare personalitate, pentru că asta e obositor.
Ea atunci a adunat toate doamnele de la curte, şi când au auzit vestea, foarte încântate au zis:"Suntem bucuroase...2009 - 2273+ Vezi răspunsul întreg