Question

text argumentativ 150-300 de cuvinte despre "Raportul dintre ratiune si pasiune in existenta umana"

Answer 1

Ratiune si pasiune
 Omul de cele mai multe ori se ghideaza dupa ratiune si pasiune . 
Ratiunea e atunci cand facem lucuri nu din impuls ci din proprie initiativa pentru ca asa gandim ca ar fi bine dar de cele mai mult ori ne lasam purtati de sentimente si aici apare pasiunea .Fie ea de orice fel te poate ajuta sau nu in ceva.Pasiunea este atunci cand ne daruim intru-tot a ceva , munca in care am vrea sa excelam,cei pe care-i iubim: familie ,persoane apropiate ,prieteni ; si tot ea e cea care ne ghideaza de cele mai multe ori .E asa numitul " glas al inimi " care ne face sa regretam cateodata din cauza alegerilor facute tot pe premisa ei intr-un mod impulsiv, de moment .
Un raport stabil intre cele doua nu este existent pentru ca sunt o mie de situati prin care poate trece un om si unde apare mai mult ratiune si mai putin pasiune sau invers , deci echivalam intre ele.Dar fara pasiune nu ar fi ratiune si fara ratiune nu ar fi pasiune , caci daca nu ne-ar pasiona ceva nu am vrea sa excelam in acel ceva si daca nu am vrea sa progresam nu ar aparea spiritul competitiv care sa ne satisfaca atunci cand reusim.
( P.S. sper sa fie buna :) )

Answer 2

Legătura, care există între raţiune şi pasiune, a fost exploatată începând cu antichitatea. Filozofi, precum Aristotel, argumentau că dorinţa este o implicaţie a activităţii umane, ea motivează organismele să se mişte. Totuşi, fară aportul raţiunii, dorinţa pare de neatins, ea face ca scopurile să pară realizabile. Platon, susţine că sufletul este ghidat de doi cai, unul întunecat al plăcerii şi unul alb al raţiunii.
Meditatiile asupra raportului dintre ratiune si pasiune au continuat si in perioada Renasterii. Descartes era de parere ca pasiunea mişcă sufletul şi creează o proiecţie a dorinţei în viitorul predictibil. Dorinţa şi credinţa motivează acţiunile noastre. John Stuart Mill este de părere, că plăcerea este scopul final al dorinţei şi toate acţiunile noastre converg spre aceasta. Charles Fourier consideră că realizarea viselor, reprezintă modul în care poate fi atinsă armonia.
În filozofia orientală şi religia orientală predomină punctul de vedere opus. Dorinţa este actul primordial, care cauzează cea mai multă suferinţă. Prin distragere de la dorinţă poate fi atinsă nirvana, stare de fericire ultimă. Prin eliberarea de dorinţe, vei atinge iluminarea.