Question

Vă rog frumos ex 5.
DAU COROANĂ!!!

Answer 1

Pe cand magia era inca inca in vigoare, intr-o straveche padure, o nimfa, a caror aripi de foc supuneau suspinele grave ale copacilor, ai carei ochi pecetluiau o durere de neuitat, parul careia se flutura in vantul ororii si a carei buze faureau cuvinte taioase, ce distrugeau vise, a urcat pe Tronul de Aur al Frunzelor. Acest eveniment a adus padurea la o decadere monstruoasa, fosnetul misterios s-a pierdut in timp, iar aroma adormitoare a ramas in trecut, din acea zi raul a fost incoronat si copacii si-au plecat umil coroanele noii regini, reginii Aurora. Toti cri ce vroiau libertatea deveneau scrum, parintii isi pierdeau copii in fiece secunda si geamatul salbatic al tacerii rapunea sufletele bietilor cetateni. Nimeni nu spunea nimic, lasandu-se prada linistii abominale pana intr-o zi, cand, un pitic puiete de stejar i-a cuvantat stapanitoarei, rupand tacerea de mormant: "Domnita, de ce sunteti asa? Padurea e tot ce mai aveti si distrugeti si ultimele dumneavoastra speranta la fericire. Stiu de disparitia nimfelor, ce va facut ceea ce sunteti acum, dar fiecare copac e adapostul unui viitor mai bun si stiu, simt din toata inima ca va veti ragesi familia...". Cuvintele date i s-au intiparit pe veci Aurorei, fiece gand fiind urmat de ele si doar ele i-au readus fericirea si bunatatea in suflet.