Limba română, întrebare adresată de nolik, 9 ani în urmă

valoarea stilistică a verbelor si substantivelor

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de mikistoian
0
VALOAREA STILISTICĂ A SUBSTANTIVULUI          Cele mai obisnuite figuri de stil realizate cu ajutorul substantivului sunt:  comparatia, metafora si personificarea.          Comparatia arata asemanarea dintre doua obiecte (fiinte ,lucruri, fenomene etc.) sau doua dintre actiuni pe baza unor însusiri comune.          În comparatie intra deci doi termeni: termenul comparat si termenul 212b118c cu care este comparat un obiect sau o actiune. Cuvântul care reprezinta primul termen al comparatiei este folosit cu sensul lui propriu (obisnuit), iar cel care reprezinta al doilea termen este folosit cu sens figurat. Substantivul care exprima al doilea termen al comparatiei este introdus printr-un adverb de comparatie: ca, cât, decât, asemenea, parca. Când comparatia se refera la un substantiv, însusirea comuna pe care se bazeaza comparatia este indicata de un adjectiv, iar când comparatia se refera la o actiune exprimata printr-un verb, însusirea comuna este indicata printr-un adverb de mod. Adjectivul sau adverbul poate fi exprimat sau subînteles:a)     "si amîndoi  batrînii acestia erau albi ca iarna."                                             (Ion Creanga,Povestea porcului)b)    1. "Un fulger cât un balaur se zvârcoli în norii grosi."                                             (B. St. Delavrancea, suier)2. "Arde-n candel-o lumina cît un sîmbure de mac."                                  (M. Eminescu, Calin - File din poveste)c)     ".calul odata zboara.pîna la nouri si apoi se lasa in jos ca o sageata. Dupa aceea mai zboara înca odata pîna la luna si iar se lasa în jos mai iute decît fulgerul."(Ion Creanga, Povestea lui Harap - Alb )

nolik: ai putea spune ceva despre formarea metaforelor plasticizate si revilatorie cu ajutorul substantivelor ?
Răspuns de ste
3
Verbele : 1) in naratiunile care evoca fapte din trecutul istoric se foloseste de multe ori prezentul in locul trecutului ,procedeul se numeste prezentul istoric sau
prezentul dramatic
2) folosirea verbelor onomatopeice -se urmareste transmiterea unei imagini artisctice sugestive
3) personificarea -se realizeaza de cele maimulte ori cu ajutorul verbului.
4) realizarea prozei rimate ( mai ales in basme)
5) repetitia verbului-imaginarea timpului indelungat al desfasurarii actiunii.
Substantivul :cu ajutorul subst. se realizeaza cele mai obisnuite figuri de stil,
comparatia,metafora,personificarea ,epitetul ( epitetul este format din substantiv+
adjectiv)
Dezacordul dintre concret si abstractiune este metafora plasticizanta.
Metafora plasticizanta provine din incapacitatea semantica de a reda cuvintele .
Metafora revelatorie inseamna "revalarea misterului"
Ambele concepte sunt mai degraba filosofice ( Blaga).

nolik: ai putea spune ceva despre formarea metaforelor plasticizate si revilatorie cu ajutorul substantivelor ?
Alte întrebări interesante