Redactează, în 150-250 de cuvinte , o scurtă naratiune în care să prezinti o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unui spectacol de teatru ? Am nevoie de ea :)) ....
Utilizator anonim:
Trebuie doar să povestești ce ai făcut tu super-wow când te uitai la teatru :)) fără dialog, doar povestire, cât Doamne ferește de greu să fie?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
10
La Teatru
Era o zi senină de iarnă. Greșit spus iarnă, nu era nici măcar un fulg de zăpadă pe pământul rece , aspru și înghețat. Părea a fi o oglindă ori un diamant rar la cât de strălucitoare era gheata de pe pământ în ziua aia, îți puteai vedea chiar și reflexia dacă te uitai mai atent. Era o zi specială deoarece mă voi duce cu Katsumi și Meiko, prieteni mei la un spectacol de teatru. Eu nu iubesc spectacole de teatru, mai mult mă duceam ca să stau , nicidecum să privesc.
După ce m-am pregătit am pornit cu căștile în urechi spre Teatrul din centrul orașului. Era liniștit , totodată melancolic deoarece melodia era tristă. Într-o fracțiune de secundă parcă ajunsem în fața Teatrului. Katsumi mă aștepta cu biletele in mâna facandu-mi semn și zâmbind în coltul gurii. Din cate a înțeles de la ea , Meiko se duse în vizită la bunici ei cu familia așa că nu a putut veni. Nu o condamnam și eu făceam la fel dacă știam că voi rămâne cu Katsumi singur. După ce am intrat și ne-am ocupat locurile un om îmbrăcat în negru apăru pe scenă spunadu-ne că spectacolul va începe în câteva minute. După ce pleacă Katsumi își scoase din rucsac o punga mică cu cipsuri și o sticlă cu suc. Eram mirat, am incercat să o conving să le pună înapoi fiindcă dpnu aveam voie cu mâncare în sală ,dar fără reușită ea nu dorea in niciun caz să le bage înapoi în rucsac. După ce muzica începu mi-am scos telefonul pentru al închide , dar Katsumi într-o secundă îmi vărsase din greșeală suc pe el. Ea s-a îngrijorat lundu-mi telefonul din mână pentru al șterge și al curata , dar dinou din greșeală a vărsat toate chipsurile pe jos făcând o mizerie totală. Nimeni nu a observat deoarece spectacolul deja incepuse și toți erau atenți la el. Mi-am dat o palmă încet peste față și i-am șoptit lui Katsumi să nu mai atingă nimic ; și așa făcu , nu mai puse mâna pe nimic lasandu-mă să strâng singur totul. După ce am terminat mă uitam atent la spectacolul dar deodată simt cum ceva mă lovește în cap, mă întorc și un copil de vreo 9-10 ani era cu un pai în mână si o foaie de hârtie. Îmi pun mâna în cap și când o scot era plină cu mototoale minuscule și umezi. Am inceput să strig la el să-nceteze, dar fără folos. Un domn s-a îndreptat spre mine lundu-mă de mână și dandu-mă afară.
Nu am uitat nici acum ce mi s-a întâmplat. Totuși îi mulțumesc băiatului acela că ma scăpat de Katsumi, nici nu mă gândesc la ceea ce mai putu să facă. Poate să distrugă totul la cât de neîndemânatică este.
Era o zi senină de iarnă. Greșit spus iarnă, nu era nici măcar un fulg de zăpadă pe pământul rece , aspru și înghețat. Părea a fi o oglindă ori un diamant rar la cât de strălucitoare era gheata de pe pământ în ziua aia, îți puteai vedea chiar și reflexia dacă te uitai mai atent. Era o zi specială deoarece mă voi duce cu Katsumi și Meiko, prieteni mei la un spectacol de teatru. Eu nu iubesc spectacole de teatru, mai mult mă duceam ca să stau , nicidecum să privesc.
După ce m-am pregătit am pornit cu căștile în urechi spre Teatrul din centrul orașului. Era liniștit , totodată melancolic deoarece melodia era tristă. Într-o fracțiune de secundă parcă ajunsem în fața Teatrului. Katsumi mă aștepta cu biletele in mâna facandu-mi semn și zâmbind în coltul gurii. Din cate a înțeles de la ea , Meiko se duse în vizită la bunici ei cu familia așa că nu a putut veni. Nu o condamnam și eu făceam la fel dacă știam că voi rămâne cu Katsumi singur. După ce am intrat și ne-am ocupat locurile un om îmbrăcat în negru apăru pe scenă spunadu-ne că spectacolul va începe în câteva minute. După ce pleacă Katsumi își scoase din rucsac o punga mică cu cipsuri și o sticlă cu suc. Eram mirat, am incercat să o conving să le pună înapoi fiindcă dpnu aveam voie cu mâncare în sală ,dar fără reușită ea nu dorea in niciun caz să le bage înapoi în rucsac. După ce muzica începu mi-am scos telefonul pentru al închide , dar Katsumi într-o secundă îmi vărsase din greșeală suc pe el. Ea s-a îngrijorat lundu-mi telefonul din mână pentru al șterge și al curata , dar dinou din greșeală a vărsat toate chipsurile pe jos făcând o mizerie totală. Nimeni nu a observat deoarece spectacolul deja incepuse și toți erau atenți la el. Mi-am dat o palmă încet peste față și i-am șoptit lui Katsumi să nu mai atingă nimic ; și așa făcu , nu mai puse mâna pe nimic lasandu-mă să strâng singur totul. După ce am terminat mă uitam atent la spectacolul dar deodată simt cum ceva mă lovește în cap, mă întorc și un copil de vreo 9-10 ani era cu un pai în mână si o foaie de hârtie. Îmi pun mâna în cap și când o scot era plină cu mototoale minuscule și umezi. Am inceput să strig la el să-nceteze, dar fără folos. Un domn s-a îndreptat spre mine lundu-mă de mână și dandu-mă afară.
Nu am uitat nici acum ce mi s-a întâmplat. Totuși îi mulțumesc băiatului acela că ma scăpat de Katsumi, nici nu mă gândesc la ceea ce mai putu să facă. Poate să distrugă totul la cât de neîndemânatică este.
Alte întrebări interesante
Biologie,
8 ani în urmă
Engleza,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Engleza,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă