Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Odată cu înființarea Republicii, puteau fi puse bazele statului totalitar. Primul pas era înregimentarea României din punct de vedere militar în blocul sovietic. Acest lucru s-a înfăptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc între România și Uniunea Sovietică și s-a bazat pe ideea unei apărări comune împotriva «Germaniei sau oricărei alte puteri care ar putea fi asociată cu Germania, fie direct, fie în alt mod». Semnificația deplină a acestui articol a fost explicată de către V. M. Molotov, ministrul de externe sovietic, care a spus că tratatul era «deosebit de important acum, când instigatorii unui nou război din lagărul imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor democrate». Regimul se asigurase pe plan extern. Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă, constituit dintr-o elită de membri devotați. [...]. Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 [...]. Constituția prelua tiparele constituției sovietice din 1936. Parlamentul, numit Marea Adunare Națională, avea o singură cameră [...]. Un Prezidiu, compus dintr-un președinte, un secretar şi 17 membri, acționa în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniștri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorității Partidului Comunist. Erau prevăzute garanţii pe cât de multe, pe atât de lipsite de conţinut, în privinţa libertăţilor civile, după cum o dovedeşte articolul 32: «Cetăţenii au dreptul de asociere şi organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituţie». Această ordine democratică a fost definită de Partidul Comunist şi consolidată de Securitate."
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți legea fundamentală a României, precizată în sursa dată.
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
3. Menționați o instituție politică și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată.
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la libertățile civile.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1948, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă existența totalitarismului.
Răspunsuri la întrebare
Bună!
(❁´◡`❁)
1. Numiți legea fundamentală a României, precizată în sursa dată.
Legea fundamentală a României, precizată în sursa dată este „Constituția Republicii Populare Române din 1948”.
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
Sursa dată se referă la secolul al XX-lea.
3. Menționați o instituție politică și o caracteristică a acesteia, precizate în sursa dată.
O instituție politică precizată în sursa dată este „Consiliul de Miniștri”, iar o caracteristică a acestuia este că „era organismul executiv suprem”.
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la libertățile civile.
Două informații, din sursa dată, referitoare la libertățile civile, sunt: „Erau prevăzute garanții pe cât de multe, pe atât lipsite de conținut, în privința libertăților civile” și „Cetățenii au dreptul de asociere și organizare dacă scopurile urmărite nu sunt îndreptate împotriva ordinii democratice, stabilite prin Constituție”.
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la tratatul din 1948, susținându-l cu două informații selectate din sursă.
Un punct de vedere referitor la Tratatul din 1948 este acela că regimul comunist a găsit un sprijin, în ceea ce privește politica externă, în Uniunea Sovietică. Această colaborare dintre cele două state avea la bază dorința lor comună de a opune rezistență Germaniei și statelor asociate cu aceasta.
„Acest lucru s-a înfăptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc între România și Uniunea Sovietică”;
„Regimul se asigurase pe plan extern”;
6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă existența totalitarismului.
O practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, care reflectă existența totalitarismului o reprezintă protestul lui Paul Goma din 1977. Acesta a trimis mai multe scrisori atât lui Nicolae Ceaușescu, cât și presei internaționale, deoarece dorea să își exprima nemulțumirea legată de funcționarea cenzurii și de trecerea la monopartidism. Soților Ceaușescu nu le-a convenit această situație, astfel că, poliția politică, cunoscută drept Securitatea, a început să îl ancheteze pe Paul Goma. Ca urmare, acesta a fost nevoit să plece în Franța.